T:+40 267 351 677
F:+40 267 310 355
E:ccicov@ccicov.com

Revoluţia fiscală: Impozitul pe gospodărie ar urma să extindă „baza de impozitare a veniturilor“, dar varianta publicată de finanţe nu conţine nicio simulare

21 Aprilie 2017

Premierul Sorin Grin­deanu le-a interzis ieri miniştrilor să vorbească despre „impozitul pe gospodării“, singurul abilitat să dea detalii fiind ministrul finanţelor Viorel Ştefan.

În aceeaşi vreme, fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu, în mandatul căruia a fost introdusă cota unică, a avut ieri o poziţie pe care n-o mai exprimase: „Foarte multă lume în România a fetişizat această idee de cotă unică de impozitare ca fiind o chestiune eminamente liberală“.

Noua formă de impozitare a veniturilor, „pe gospodărie“, în va­rianta pe care Ministerul Finanţelor a publicat-o miercuri, „globalizează“ în cadrul „gospodăriei“ veniturile din salarii şi asimilate salariilor, veniturile din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, veniturile din investiţii, veniturile din pensii, veniturile din activităţi agricole, din jocurile de noroc, din transferul proprietăţilor imobiliare şi „veni­turi din alte surse“.

Responsabilitatea plăţii impo­zitului revine celui care realizează venituri (plata se face prin in­ter­mediul („consultan­tului fiscal“), nu angajatorului care va mai reţine la sursă doar contribuţiile sociale. În aceeaşi vreme sunt foarte multe deduceri de care contribuabilii ar urma să profite.

„Ceea ce urmărim este să reducem cota de impozitare pe salariu, până la 2.000 de lei, să facem cota zero şi peste 2.000 de lei, 10%. În loc să avem un impozit mare pe o bază mică de contribuabili, să lărgim baza de contribuabili. Avem aproximativ 4,7 milioane de salariaţi care plătesc impozite, mai avem cinci milioane de pensionari. Ce se întâmplă cu restul populaţiei, plăteşte vreo contribuţie? În condiţiile în care beneficiază de sistemul public de învăţământ, în condiţiile în care beneficiază de sistemul public de sănătate, de toate celelalte instituţii publice. Deci, ceea ce urmărim este să lărgim baza de impozitare, dar diminuând impozitul şi aceasta este cu adevărat viziunea autentică liberală a lucrurilor“, a spus ieri Călin Popescu-Tăriceanu, preşe­dintele Senatului, al cărui partid, ALDE, participă la guvernare.

Cota unică a fost introdusă în 2005, pe când Tăriceanu era pre­mier. Acum fostul premier susţine că nu este ataşat de cota unică care a ajuns un fetiş, iar impozitul global trebuie introdus ca să aducă mai mulţi bani la buget: „Trebuie să includem în baza de impozitare pe cei care astăzi, din diferite motive care ţin de legislaţie sau scăpări ale legislaţiei, nu plătesc nimic, nu au nicio contribuţie la stat, dar beneficiază de serviciile pe care statul le asigură“.

Tăriceanu crede însă că impozitul pe gospodărie nu va putea fi implementat curând, sugerând că data de 1 ianuarie 2018 pentru intrarea în vigoare a noului cod fiscal fiind ambiţioasă.

Gabriel Sincu, director executiv al departamentului de asistenţă fiscală şi juridică din cadrul Ernst&Young, crede şi el că este puţin probabil ca impozitul pe gospodrie să poată fi aplicat de la 1 ianuarie viitor: „Orice modificare fiscală, şi una de amploare, nu poate fi făcută în orizontul de timp la care se gândesc autorităţile acum şi în niciun caz în condiţiile în care noi nu avem un sistem de administrare fiscală suficient de solid care să poată să gestioneze acest sistem. Poate că pe termen lung este o soluţie.“

El mai spune că prin noua formulă de impozitare a venitului, ne întoarcem acum la un sistem care presupune foarte multă birocraţie, foarte multă muncă şi care la sfârşit după părerea mea nu are un câştigător.

Claudia Sofianu, partener E&Y, afirmă: „Mi se pare o soluţie desuetă. Dacă atâta lume se gândeşte să renunţe la asta, ce ne-ar face pe noi să vrem să ne întoarcem acolo? În general se vorbeşte despre simplificare“.

Articolele „pilon” ale noii filosofii de impozitare a venitului din viitorul cod fiscal

Titlul IV

IMPOZITUL PE VENIT

Art. 57

1. gospodărie – grup alcătuit din una sau mai multe persoane fizice înrudite sau neînrudite, care au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună din punct de vedere economic şi financiar şi locuiesc/nu locuiesc efectiv la acelaşi număr cadastral.

2. patrimoniu - totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor cu valoare economică, precum şi a bunurilor mobile şi imobile la care se referă aceste drepturi, care aparţin uneia sau mai multor persoane fizice.

Art. 57 (2). Gospodăria

(1) Gospodăria se constituie prin decizie emisă de organul fiscal competent în baza cererii depuse de către membrii săi. Decizia de aprobare/respingere privind implementarea gospodăriei se emite în termen de 60 de zile de la data primirii cererii. Cererea va cuprinde cel puţin numele şi prenumele, CNP-ul fiecăruia dintre membri, semnătura acestora, precum şi membrul desemnat ca reprezentant al gospodăriei. (...)

Art. 58. Contribuabili

(1) Următoarele persoane datorează impozitul conform prezentului titlu şi sunt numite în continuare contribuabili:

a) persoana fizică rezidentă, desemnată ca reprezentant al gospodăriei;

b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;

c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România. (...)

Art. 59. Sfera de cuprindere a impozitului

(1) Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri:

a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, desemnate reprezentanţi ai gospodăriilor, veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României (...)

Art. 78. Determinarea venitului net lunar din salarii şi asimilate salariilor

(1) Plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor au obligaţia de a determina lunar venitul net lunar pentru fiecare beneficiar de venit, prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii. (...)

Art. 81. Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri din salarii

(1) Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia să completeze şi să depună Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit, potrivit Titlului V.

(2) Plătitorul de venituri este obligat să transmită/elibereze fiecărui beneficiar de venit un document care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul net realizat în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior. (...)

Art. 82. Determinarea venitului net pentru anumite venituri salariale şi asimilate salariilor

(1)Persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate, precum şi persoanelor fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.

(2) Orice persoană fizică prevăzută la alin. (1) are obligaţia de a determina venitul net lunar/anual. (...)

CAPITOLUL X

Venituri din alte surse

ART. 114. Definirea veniturilor din alte surse

(1) Venituri din alte surse sunt orice venituri care nu se încadrează în categoriile prevăzute la art. 61 lit. a) - h), altele decât veniturile neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu. (...)

ART. 117. Definirea şi impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată

Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate.

(...)

CAPITOLUL XI

ART. 118. Stabilirea venitului net anual global impozabil pe gospodărie

(1) Venitul anual global (Vga) se determină la nivelul fiecărei gospodării şi reprezintă suma veniturilor/câştigurilor nete/brute, după caz, obţinute de către fiecare membru al gospodăriei din România, cu excepţia veniturilor neimpozabile şi a veniturilor impozabile realizate de persoanele scutite prevăzute la art. 60. (...)

(3) Determinarea plafonului neimpozabil aferent (Pn) gospodăriei se efectuează pe baza punctajului acordat în funcţie de numărul membrilor gospodăriei. Numărul membrilor luat în calcul la stabilirea punctajului aferent gospodăriei este numărul membrilor declarat la data implementării gospodăriei prevăzută la art. 57(2) alin. (1).

(4) Persoana fizică ce a locuit efectiv, în cursul anului, la mai multe numere cadastrale se declară ca membru într-o singură gospodărie potrivit procedurii prevăzute la art. 57^2 alin. (2).

(5) Punctajul (P) alocat gospodăriei este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus un punct.

P = număr de puncte +1

(6) Stabilirea plafonului neimpozabil aferent gospodăriei se calculează ca produs între punctajul acordat gospodăriei, 1.000 de lei şi 12 luni.

Pn = P x 1.000 lei x 12 luni. (...)

(10) Venitul global ajustat se stabileşte ca diferenţă între venitul anual global şi plafonul neimpozabil.

Vgaj = Vag – Pn. (...)

Deduceri

(11) În situaţia în care venitul anual global ajustat este negativ (Vgaj<0) gospodăriilor unde se află copii minori, se acordă un sprijin financiar în sumă de 1.600 lei/an pentru fiecare copil. (...)

(12) Dacă venitul anual global ajustat este pozitiv, venitul net anual global impozabil (Vnai) se determină prin acordarea din venitul anual global ajustat pe gospodărie a următoarelor deduceri:

a) contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate şi plătite de către persoanele fizice în baza art. 148 si 170 din Codul fiscal;

b) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească nivelul unui salariu minim pentru un muncitor necalificat pe gospodărie;

c) fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare sau cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European;

d) prime de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament;

e) asigurările obligatorii pentru casă şi masină (RCA).

f) programe educaţionale şi recreere pentru copiii aflaţi în întreţinere: grădiniţe particulare, programe tip before/after school, taxe şcolare, tabere sau excursii şcolare, cursuri: limbi străine, arte, sport, cursuri de pregătire tip meditaţii;

g) alimentarea contului pentru educaţie permanentă, înfiinţat în baza Legeii nr. 1/2011 Legea educaţiei naţionale;

h) activităţi educaţionale pentru tineri/adulţi (ex. taxe şcolare, etc);

i) activităţi sportive pentru adulţi (ex. abonamente sală fitness, gimnastică, dans, alte activităţi sportive);

j) achiziţii de cărţi şi produse de papetărie;

k) activităţi culturale (ex: bilete/abonamente la teatru, cinema, spectacole);

l) servicii balneo-climaterice, fizioterapeutice, kinetoterapeutice;

m) medicamente pentru boli cronice şi grave;

n) întreţinere şi reparaţii gospodărie;

m) susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

(13) Deducerile (D) se acordă anual, în limita plafonului neimpozabil aferent unei luni determinat la alin. (5). În cazul în care plafonul neimpozabil lunar variază, se alege plafonul neimpozabil lunar care are valoarea cea mai mare. Cheltuielile care se pot deduce sunt cele efectuate de către oricare dintre membrii gospodăriei, pentru aceştia sau pentru alţi membrii ai gospodăriei, justificate cu documente.

(14) Dacă venitul net anual global impozabil este negativ, în condiţiile prevăzute la alin. (11) se alocă fiecărui copil din gospodărie suma de 1.200 lei/an.

(14) Impozitul pe venitul anual global (IVG) pe gospodărie se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual global impozabil (Vnai).

IVG = Vnai x 10% (...)

Art. 122. Declaraţia de venit global (Declaraţia de impunere)

(1) Pentru fiecare gospodărie din România, consultantul fiscal va completa declaraţia de venit global în numele membrilor gospodăriei, pe baza documentelor justificative furnizate de reprezentantul gospodăriei, care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor gospodăriei faţă de autorităţile publice până la data de 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile.

(...)

Art. 123. Plata impozitului anual datorat

(1) Impozitul anual datorat se comunică de către consultantul fiscal persoanei fizice desemnate din cadrul gospodăriei până la data de 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile.

(2) Plata impozitului datorat se efectuează în două tranşe, astfel:

- 1/2 din suma datorată la data depunerii declaraţiei de venit global

- 1/2 din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declaraţiei de venit global. (...)

Sursa: Zf.ro

IMPOZITAREA VENITULUI GLOBAL: SUNTEM PREGĂTIȚI SĂ TRECEM LA UN SISTEM BAZAT PE ÎNCREDEREA DINTRE STAT ȘI CONTRIBUABIL?

Renunțarea la cota unică în schimbul impozitării venitului global ar însemna o schimbare de paradigmă în fiscalitatea românească care ar presupune în primul rând - înainte de introducerea în lege a unor definiții, mecanisme de deducere a cheltuielilor și proceduri de administrare deloc simple - o recentrare a relației stat-contribuabil pe încredere, în loc de suspiciune.

Impozitarea venitului global, așa cum este gândit și aplicat în alte țări, pornește de la premisa încrederii dintre stat și contribuabil. Dimensiunea culturală este fundamentală. Sisteme similare de fiscalitate au rezultate diferite în funcție de cultura locală și de modul în care populația se raportează la stat (gestionarea resurselor publice, ușurința de conformare etc). În același timp, schimbarea reprezintă un efort foarte mare de informare, educare și gestionare.

Suntem pregătiți economic, administrativ, cultural pentru o decizie de asemenea amploare?

Citeşte mai mult pe: Profit.ro

EXCLUSIV! VIOREL ŞTEFAN: GOSPODĂRIILE DEPUN PRIMELE DECLARAȚII ÎN MAI 2019! PLUS: PREGĂTIM MODIFICĂRI ȘI LA TVA, ACCIZE ȘI CONTRIBUȚII

Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan a declarat, pentru Capital, că mai multe grupuri de lucru din minister lucrează concomitent la modificarea tuturor capitolelor din Codul Fiscal. În circa două luni va intra în dezbatere publică draftul care va fi trimis în Parlament.

Regulile privind TVA, a taxării contribuţiilor sociale sau cele referitoare la accize se vor modifica. Mai multe grupuri de lucru pregătesc, în paralel, aceste modificări aduse tuturor capitolelor din Codul Fiscal. Declaraţia a fost făcută de ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, într-un interviu acordat revistei Capital.

"Se discută foarte mult de modificarea impozitării veniturilor. Însă acesta e doar un capitol din Codul Fiscal pe care inteţionăm să îl modificăm. Lucrăm în paralel la schimbări în taxarea TVA, pornind de la reducerea taxei la 18% de la 1 ianuarie 2018. De asemenea, pregătim modificări în cadrul accizelor, şi a contribuţiilor sociale", a declarat Viorel Ştefan. Acesta a confirmat informaţiile publicate de revista Capital săptămâna trecută, potrivit cărora, din 2018, vor dispărea patru cote de contribuţii, printre care şi cotribuţia la şomaj, iar din 2018, se vor plăti doar două contribuţii, respectiv CAS şi CASS. Viorel Ştefan a declarat că, în două luni un draft care va conţine toate modificările va fi pus în dezbatere publică iar, ulterior, proiectul va fi trimis Parlamentului, spre aprobare. "Respectăm tot ce ne-am angajat în programul de guvernare. Toate măsurile privind modificarea impozitării veniturilor şi stabilirea gospodăriilor ca entităţi fiscale vor dura mai mult de şase luni. Chiar dacă vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018 toate aceste modificări, primele declaraţii vor fi depuse de gospodării în mai 2019, aferente veniturilor anului 2018. Iar până la finalul anului viitor vom avea timp să găsim şi să pregătim atât consultanţii fiscali care se vor ocupa de cele 7 milioane de gospodării, cât şi sistemul informatic al ANAF", a declarat Viorel Ştefan, pentru Capital.

Viorel Ştefan: De anul viitor rămân doar două contribuţii: CAS şi CASS. Le trecem în sarcina angajatului. PLUS creşte POVARA la activităţile INDEPENDENTE cu 25%

Începând cu anul viitor vor exista doar două contribuţii, respectiv CAS şi CASS, care vor fi trecute în sarcina exclusivă a angajatului, a declarat ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, confirmând informaţiile publicate de Capital, săptămâna trecută.

De la 1 ianuarie 2018 contribuţiile sociale vor fi de 35%, reduse de la 39,25% şi vor fi datorate exclusiv de angajat. "Modificăm sarcina fiscală a obligaţiilor privind contribuţiile sociale datorate de angajat şi angajator, în sensul preluării în totalitate de către angajat. De asemenea, se va modifica modul de stabilire a CAS şi CASS în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente. Respectiv CAS-ul se va plăti fie la bugetul asigurărilor sociale de stat, fie la fondurile de pensii private, baza de calcul fiind cel puţin egală salariului minim pe economie. CASS-ul se va plăti la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activităţi desfăşurate", a declarat, pentru Capital, ministrul Finanţelor. Asta aduce o majorare a sumelor minime datorate la stat cu 25% şi eliminarea plafoanelor maximale de plată.

Astăzi, baza lunară de calcul nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în vigoare în anul pentru care se efectuează definitivarea contribuţiei,mai mare decât echivalentul de cinci ori acest câştig. Salariul mediu brut pe care s-a fundamentat bugetul pe anul 2017 este de 3.130 de lei. Asta înseamnă că baza de calcul este de 1.095 de lei. Respectiv aceasta e suma minimă la care se aplică această contribuţie. Contribuţia minimă datorată este de 383 de lei iar cea maximă este de 5.477 de lei. De la 1 ianuarie 2018, raportată la salariul minim, contribuţia minimă datorată va creşte la 507 lei iar plafonarea se elimină. Calculul este unul estimativ, însă, asta în condiţiile în care salariul mediu brut se va majora.

De asemenea, angajatorul nu va mai datora nimic la stat pentru angajat, însă va reţine la sursă obligaţiile angajatorului şi le va vira la bugetul de stat.

O ultimă modificare anunţată este cea referitoare la eliminarea a patru contribuţii, inclusiv cea de şomaj, tot de la 1 ianuarie 2018.

Sursa: Capital.ro